Stiu... Oare?

......... Eu nu sunt fraier (sau nu obisnuiam sa fiu). Stiu, inteleg si tac... Multi ma condamna pentru ceea ce fac, dar tu trebuie sa recunosti ca macar pentru o clipa m-ai gasit fermecator, macar o clipa ai vibrat cu inima mea, macar atat. A fost doar o-ntamplare... Oare? Am crescut singur si stiu tot ce ar trebui sa stiu, restul nu vreau sa aflu. Nu ma condamna pentru ceea ce simt, pentru ceea ce cunosc, pentru ceea ce nu spun.
......... Stiu ca sunt vinovat pentru multe, nu trebuie sa-mi aduci tu aminte. Nu trebuie sa te comporti de parca eu nu stiu ce faci tu,ce spui tu, ce simti tu. Tu stii? Nu... Nu stii, doar ai crezut in trecut ca stii. Si doare... Oare? Tare... Acum sunt fraier. Clar sunt fraier si stiu...
......... Si stii ce doare? Ca-mi place asa, ca nu vreau altcumva. Regrete? Oare? Mi-e dor de tine, mi-e dor de noi in continuare. Si ce fac eu? Ce faceam si atunci si nu e bine. Te privesc mai des decat tu crezi si stiu ca uneori si tu stii asta. Sunt aici, acum...
......... Mi-e frica sa nu se strice ceva, ceva in plus. Si-mi fac planuri, ma gandesc, muncesc de parca nu stiu cum se va termina. D-aia sunt fraier. Am sute de povesti neterminate, povesti fara sfarsit pentru ca nu am gasit unul fericit. Ma-ntreb de ce mai sper?! Din cauza ta... Era mai usor sa zic"pa". Acum e greu sa tac macar, e greu sa trec de tine pe culoar, e greu orice...
......... Si tu esti de vina si stii doar. Nu mai pot sa invat, nu mai pot sa tip, nu mai pot sa lupt, nu mai pot sa sar, nu mai pot sa mor... Oare? Nu sunt sigur ca vreau sa aflu, nu acum. Stiu in fiecare clipa ce trebuie sa spun, stiu cum sa ma adun si stiu ca e degeaba. E aiurea sa stii si sa nu poti face nimic. Si pentru asta nu esti tu de vina...
......... Ma-ntreb de ce mai sunt aici? A da... pentru ca nu mai pot invata, pentru ca orice-as face e degeaba. Si nu mai am rabdare sa incep o alta poveste pe care nu o voi termina sau poate tu... da.