duminică, 3 august 2008

Versuri pentru viitor...

.........Citesc în ochii tăi căprui fericire şi iubire; nu te gândi niciun moment că îmi stă gândul la despărţire… Nu te gândi că mi-ar trece prin cap să te înşel vreodată. Te iubesc prea mult… nu aş putea… eşti singura fată… Mi-ai arătat ce-nseamnă… mi-ai deschis noi orizonturi. Nu pot să cred că aş lupta pe mai multe fronturi. De ce crezi că dac-ar fi ceva, te-aş iubi mai puţin? Nu sunt genul de persoană îmbibată cu venin. Sunt fericit că mă iubeşti. E-un sentiment reciproc. Mă-ntreb de multe ori ce mi-ai făcut de m-am îndragostit pe loc. Mi-ai dat foc la inima; Ai oprit timpul în loc… Voi face în asa fel încât pentru mine să nu versi niciun strop. Va trece timpul, ai să uiţi durerea provocată; se vor vindeca şi rănile lăsate de-acea iubire-ndepărtată… şi-atunci vom fi doar noi doi… Nimic nu va conta: nici ce am fost, nici ce-am facut, nimic… doar dragostea…
.........Să ştiţi cântaţi Abravia / Să vină Niki Di / Nu pot să cred că nepguri / Balupdi cu Traian…
.........Ai reaprins în mine spiritul de luptător. O simplă atingere şi simt că sunt nemuritor. O singură scânteie şi-am luat foc instantaneu. Te voi preţui mereu ca pe o piesă de muzeu. Chiar dacă eu nu-ţi dau de înţeles cât de mult ţin la tine, parcă secundele sunt ore când nu eşti lângă mine. Orele sunt zile, zilele sunt săptămâni; timpul nu-şi mai are rostul… eu nu mai am forţă în mâini. Suntem stăpâni pe propria soarta; intrăm amândoi pe poarta. Păşim uşor pe nori, trecem prin stări; parcă e prima dată. Cu sărutări fierbinţi în zori de zi ne trezim unul pe altul şi-mi vine greu când tu nu eşti să văd că iar îmi e gol patul. Îmi vii mereu prin mintea mea; poate d-aia mă port ciudat. Mai toţi mi-au spus până acum că sunt “puţin distrat”… Nu văd nimic în jurul meu, te văd pe tine peste tot… Sunt dependent iar pentru mine tu eşti singurul antidot…
.........Să ştiţi contează Abravia / Să vină Niki Di / Nu pot să cred că nepguri / Balupdi cu Traian…
.........Sute de pizde ar vrea s-auda aşa ceva din gura mea. Sute de pizde ar vrea să le încredinţez încrederea, dar nu sunt cald şi-afectuos cu toate că mă ataşez uşor. Văd o scânteie în ochii mei până cedează în dormitor. Sute de pizde ar vrea s-auda aşa ceva din gura mea. Sute de pizde ar vrea să le încredinţez încrederea, dar nu sunt cald şi-afectuos cu toate că mă ataşez uşor. Văd o scânteie în ochii mei până cedează în dormitor.
.........Copii cântaţi Abravia / Să vină Niki Di / Nu pot să cred că nepguri / Balupdi cu Traian...
.........Mulţumesc mult, iubi!!!…>:D<…deşi nu mai cred de mult în iubire…:-<…

miercuri, 23 iulie 2008

Iubirea nu există

.........Mergând pe calea vortexului de la Colloseumul din Roma spre Marea Galaxie a Celor Douăsprezece Stele, MGCDS-12, cum va fi denumită în continuare, te abaţi spre dreapta până la Ville de Château. Acolo priveşti Steaua Albastră şi vei ajunge în Sion.
.........Spre Miază-noapte vei întâlni mereu Farul din Alexandria, dar şi Castelul Arhanghelului Negru. Într-un oraş pustiu ca acesta doar doi oameni zăbovesc şi nu întâmplător; sunt ultimii din rasa lor…
.........De ce sunt ultimii? Pentru că nu sunt doar oameni; sunt legende ce trăiesc în secolul 16. Sunt singurii care încă mai există deoarece au învăţat să respire, s-au împrietenit cu moartea şi au descoperit focul; focul din inima celuilalt. Sunt singurii care au fost răpuşi de cea mai rară boală: iubirea…
........Întreaga lume e a lor, căci acel univers este intersecţia unică a viziunilor celor doi. Cum îi cheamă? Aş putea spune Guinevere şi Michel, dar ceea ce reprezintă e esenţa. Într-o lume pustie singurătatea nu există. Nu mănâncă; se hrănesc cu sentimente. Nu beau apă; se sorb din priviri. Doar respiră dragostea celuilalt.
.........E Sionul lor în care nici măcar eu, creatorul, nu am acces. Pot doar să-i văd din afară, de undeva de sus. Dar ştiam ce gândesc, ce spun, ce simt…
.........Pe fiecare piatră de boltă stătea invariabil scris: “Love to the queen of air, Queen Guinevere. I’m the king of land, Michel.”Şi nu era scris de mine; personajele trăiau. Aveau propriile idei, gânduri şi sentimente. Voinţa lor era cea care dicta povestea. Eu eram doar un spectator agreat.
.........Pe o bucată de cer stătea scrisă cu lumini de stele povestea lor de dragoste. Ea era cea care desenează lumea, iar el scria istoria. Şi scria aşa:
.........“Eram amândoi într-o cameră goală… şi mă uitam în ochii tăi. Am început să te sărut pe gât şi tu ai închis ochii. Erai dulce, moale si catifelată. Atunci am ştiut ca vei fi mereu a mea. Miroseai plăcut ca întotdeauna şi nu aş putea uita vreodată în cele 10 vieţi de nemuritor mirosul tău. Ne ţineam suav în braţe. Simţeam doar aer rece, nu carne. Dar buzele tale şopteau ceva şi m-am apropiat. Doar buzele mele puteau să le înţeleagă.” Fără ruj, machiaj, rimel, frumuseţea unei regine medievale a ucis creatorul. A rămas doar zeul…
.........Şi totul a început să cadă. Sărutările se apropiau de sânii albi şi moi. Teritoriul sălbatic şi nepătruns al naturii avea să fie descoperit de zeul ei suprem. Bluza semitransparentă de mătase albă aluneca pe spate. Fără să-şi dea seama Guinevere rămăsese într-un corset. Stânşi mai tare în braţe se uitau în ochi şi dintr-o singură mişcare şi-au scos unul altuia pantalonii. Tricoul lui fusese sfâşiat de unghii roşii. Ea se uita la muşchii lui, la pectoralii exersaţi şi pielea lui bronzată. Spera să nu fie un vis, deşi zbura prin ceaţă. Dintr-un spasm mai violent corsetul a căzut jos. Erau aproape de unire aşa cum cerul şi pământul se întâlnesc mereu la orizont. Se întâlnesc doar ei, căci noi nu putem fi acolo. Şi energia infinită a trebuit să plece…
.........Sperăm acum că rodul lor va putea salva ultima rasă de suflete. Mulţumim Michel şi Guinevere. E timpul să mă-ntorc, dar cum?
.........Cobori frumos pe Râul Sfânt al Sionului şi te întorci în Ville de Château. E greu să prinzi vortexul de la MGCDS-12 spre Italia, dar Steaua Albastră îţi arăta calea la Apus. Nu poţi ajunge înapoi, dar poţi să crezi că ai ajuns…

joi, 17 iulie 2008

She could be you… by Shawn Hlookoff

Sunt hăituit de amintiri
Şi nu înţeleg de ce
Când tu-mi arunci priviri
Inima nu mi-e rece…

De fiecare dată când te văd
Simt fiori pe spate
Şi în ochii tăi prevăd
Universele create…

Aş vrea să îţi pot spune
Dar tu nu ştii
De ce-n această lume
Nu se mai nasc copii…

Eşti un chip aşa frumos
Şi ochii ţi-i cunosc
Un mic pisoiaş curios
Pe care îl iubesc…

Mă duci înapoi în timp
Ai putea fi chiar tu
Mă faci mereu să simt
Cum îmi mângâi sufletu…

Nici nu am de unde să ştiu,
Căci a fost acum mult timp,
Dacă totul este viu
Sau visul din Olimp…

Visez încă acea zi
Dar pare imposibil
Dacă nu am fi prieteni
Totul ar fi probabil…

Nu pot să evadez
Din aceste versuri
Pot doar să creez
Mii de universuri…

Într-o altă lume
Aş fi al tău diseară
Dar cine poate spune
Că nu-s al tău acum?

Ai putea fi tu;
Văd asta mereu;
O poză nu poate minţi
Ai putea fi tu…

marți, 8 iulie 2008

Lithium

Tu esti muza mea…
Mă inspiri în fiecare zi.
Mai frumoasă ca o stea,
Ce traieşte printre vii…

Tu esti îngerul meu negru
De care am nevoie,
Căci albul meu integru
Se scurge după ploaie.

Tu esti cea ce nu iubeste;
Perfecta pentru mine
Când sufletul se înnegreşte
Şi moartea nu mai vine.

Tu eşti fata ce cu roşu
Şi negru se joacă
Cea care umple coşu’
Cu sânge promoroacă.

Tu eşti metalul meu din vene
Ceea ce mă face amar;
Eşti pasiunea la extreme:
Durere fără de hotar.

Tu eşti cea pe care o aştept
Să pună la tot capăt.
Şi tot ce e nedrept
Se scurge printr-un ţipăt.

Tu eşti trandafirul negru
Ce nimeni nu-l miroase.
Eşti cântecul funebru
Cântat doar cu voci groase.

Tu eşti tu
Deşi mulţi cred încă-n moarte.
Vrei sau nu
Eşti fericirea de care ei n-au parte.

Tu eşti zeu.
Eu sunt arhanghel.
Eşti fiu de Dumnezeu,
Iar eu sunt tată…

Tu eşti in-Duby-tabil
Cea care face rugina
Şi sângele potabil
Frumoasă regina…

Eu, dacă ar fi să plâng,
N-aş plânge durerea.
Dacă în braţe eu te strâng,
Aş plânge plăcerea…

vineri, 20 iunie 2008

Si daca astazi as muri... 20 iunie

......Mulţumesc mamei mele pentru viaţă, grijă, speranţe şi dragoste.
......Mulţumesc tatălui meu pentru protecţie, forţă, echilibru în viaţă şi toate celelalte chestii.
......Mulţumesc Alin, fratele meu, pentru lecţiile de viaţă pe care mi le-ai dat fără să vrei.
......Mulţumesc Tanita, surioara mea, deşi nu bilogică, pentru toate clipele frumoase şi nu neapărat. Mulţumesc pentru legătura specială pe care o avem , căci simţim aceleaşi lucruri, în acelaşi timp. Să ai grijă de tine mereu şi să ştii că te iubesc, surioaro! Să nu uiţi că eu eram vampirul şi tu elful de noapte, iar împreună protejam planeta. Nu puteam dormi noaptea amândoi deoarece unul trebuia sa stea de pază pentru siguranţa oamenilor. Şi uneori ne simţeam, ştiam ce gândeşte celălalt… Mulţumesc că mi-ai promis că vom rămâne mereu prieteni. Mulţumesc că mă ascultai când aveam nevoie şi nu voi uita niciodată îmbrăţişările… şi nici mirosul de Tanita. Mulţumesc că ai avut încredere în mine şi m-ai făcut să simt la fel. Împreună eram în siguranţă. Vorbeam numai despre nimicuri şi prostii, dar ne plăcea mereu şi continuam cu orele. Ne jucam împreună şi ne imaginam tot felul de chestii. Şi chiar dacă profesorii, colegii, părinţii şi mameta credeau că suntem împreună, noi eram doar cei mai buni fraţi…
......Mulţumesc buna mea prietenă, Andrada, pentru că exişti şi mă ajuţi astfel şi pe mine. Să ai grijă în viitor şi îţi doresc noroc în dragoste, nu ca până acum…
......Mulţumesc şi celorlalte prietene: Meme, Bulfy, Diana, Clara, Alexandra, Chitzi şi Raluca. Mai sunt şi alte colege care merită pomenite: Mirela, Mădălina, Oana etc.
......Mulţumesc Chitzi şi George pentru că sunteţi împreună. Aţi avut noroc şi v-aţi meritat unul pe celălalt. Mi-aţi arătat maturitatea, stabilitatea şi dragostea. Şi eu aş putea să vă arăt magia frumoasă… Aş vrea ca toate lacrimile pe care le-am vărsat să se transforme în milenii de fericire pentru voi. Sunt gelos pentru că şi eu îmi doresc aşa ceva. Sper să fiţi fericiţi pe veci împreună, să vă căsătoriţi şi să faceţi mulţi copii împreună: 4 miliarde mai exact… (Chitzi ştie de ce…)
......Mulţumesc Radu, Pop şi George pentru că sunteţi 3 din cele 11 feţe ale mele.
......Mulţumesc Pop, Grecu şi Fane pentru glume.
......Mulţumesc Cojocaru Mihnea şi Vlad Mihai pentru muzica live, iar la Mihnea şi pentru imprimantă :D
......Mulţumesc KISS F.M. şi RADIO 21 pentru muzică.
......Mulţumesc Jordin Sparks şi Chris Brown pentru melodia “No air”, căci, dacă astăzi aş muri, asta ar fi ultima melodie pe care am ascultat-o.
......Mulţumesc Mircea Badea pentru emisiunea de pe Antena1: “În gura presei”. Mă binedispuneai în fiecare dimineaţă.
......Mulţumesc HBO pentru filme.
......Mulţumesc AXN şi PRIMA TV pentru numeroasele seriale difuzate.
......Mulţumesc Ciutacu pentru că mi-ai răspuns.
......Mulţumesc Tudor pentru că ai fost şi eşti încă cel mai bun prieten al meu de sex masculine, deşi eşti plecat în Canada. Nu uita că te ştiu de pe clasa I.
......Mulţumesc bunicilor mei din partea mamei: Zamfira Aurelia şi Zamfira Marin pentru sprijin, dragoste şi ajutor în viaţă.
......Condoleanţe părinţilor tatălui meu: Drăghici Gherghina şi Drăghici Ilie.
......Condoleanţe străbunicilor din partea mamei: Oancea Gherghina şi Oancea Ion.
......Condoleanţe ultimului decedat: Comănescu Gheorghiţă (vărul mamei mele) şi mulţumesc părinţilor şi familiei lui răspândite în preajma Piteştiului.
......Mulţumesc unchiului Ion de la Galaţi şi familiei lui. Mulţumiri fraţilor lui tataie Marin şi urmaşilor acestora.
......Mulţumesc verişorilor de gradele II şi III din partea mamei pentru companie şi distracţie.
......Mulţumesc Ruxandra, verişoara mea de gradul III, fostă colegă de clasă în generală şi actuală colegă de liceu.
......Mulţumesc dirigintelor mele: Lazăr Rodica şi Savu Ioana.
......Mulţumesc profesorilor care m-au învăţat: Gabriel Matei, Ioana Tămagă, Daniela Haler, Rodica Lazăr etc. şi profesorilor de la care am avut ce învăţa: Simion Sorina Dora, Bogdan Ioanescu şi Dan Davidescu.
......Mulţumesc fostelor mele învăţătoare: Bogdan Constanţa şi Andrei Beatrice.
......Mulţumesc tanti Nuţi şi nea Marin, a treia pereche de bunici, mai ales pentru fratele meu, şi fiicelor lor: Ionica şi Adiţă.
......Condoleanţe pentru nea Marin, vecinul bunicilor din partea mamei şi prietenul copilăriei mele.
......Mulţumesc familiei din partea tatălui, deşi n-am fost foarte aproapiat de ea.
......Mulţumesc tuturor verilor de gradul I ( Ionuţ-Adrian, Alina-Georgiana, George-Valentin, Aurel-Iulian, Diana-Maria, Aida-Andreea, Crina-Ioana, George, Alin, Marius, Adina, Mirela şi Cristi). Şi mulţumesc şi noilor lor familii, căci unii sunt căsătoriţi.
......Mulţumesc şi restului de rude pe care probabil le-am uitat din motiv că am un neam imens.
................................
---Capitol lipsă---
................................
......Mulţumesc Ogmios Gideon Hidechel pentru identitate şi forţă.
......Mulţumesc Tanita, Raluca, Andrada, Chitzi, George, Pop şi Fane pentru plimbările din week-end.
......Mulţumesc Bulfy pentru că îmi spui “mamy” şi mai scoţi chestii la imprimantă :D
......Mulţumesc părinţilor şi bunicilor pentru că mi-au dat bani când aveam nevoie şi nu numai.
......Mulţumesc tuturor celor care o să aibă grijă de fetele mele.
......Mulţumesc duşmanilor mei pentru că m-au ţinut în viaţă.
......Mulţumesc celor cu care m-am bătut pentru că au căzut primii în fund.
......Mulţumesc mamei mele pentru că îmi spunea mereu că mă iubeşte şi îmi pare rău că eu nu îi răspundeam la fel, căci ştiam ne înseamnă iubirea.
......Mulţumesc tuturor celor care m-au ajutat în viaţă sau la şcoală.
......Şi dacă astăzi aş muri “New Nostradamus” ar fi o întrebare pentru mine, o enigmă, un mister.
......Din păcate am ajuns să-I urăsc pe francezi, cultura şi limba lor. De ce? Din cauza profesoarelor mele de Limbă Franceză din clasele 5-6 şi 10. Îmi pare rău.
......Mulţumesc celor care nu mă cunosc pentru că ei nu au vrut nimic de la mine.
......Mulţumesc fenomenului sportiv şi, mai ales, celui fotbalistic, pentru că mă scotea periodic din circuitul vieţii mele proaste.
......Mulţumesc prietenilor de familie de orice fel.
......Mulţumesc evreilor, musulmanilor şi hinduşilor.
......Îmi pare rău catolicilor.
......Mulţumesc lui Dumnezeu că vă ţine într-o cutie departe de lumea reală în care trăiesc eu. Vă ţine în prostie şi minciună, dar măcar sunteţi în siguranţă.
......Mulţumesc oamenilor politici din România pentru că în comparaţie cu ei sunt valoros.
......Mulţumim medicilor, psihologilor şi psihiatrilor pentru că vă mint aşa de frumos încât şi ei cred asta la un moment dat.
......Mulţumesc predecesorilor mei: da Vinci, Nostradamus, Einstein, Victor Hugo, Kafka, sir Isaac Newton, Botticelli, Jean Cocteau…
......Mulţumesc Eliade, Bacovia, Nichita Stănescu, Edgar Allan Poe, Jules Verne, J.R.R. Tolkien şi câteodată Mihail Eminovici.
......Mulţumesc “fraţilor mei” pentru că nu m-au primit şi n-am ajuns un prost fără substanţă.
...............................
---Capitol lipsă---
...............................
......Îţi mulţumesc că şi tu mă iubeşti, tu, orişicine-ai fi, dar eu nu ţi-aş putea întoarce serviciul, căci inima mi-e dată fetei de mai sus.
......Şi dacă astăzi aş muri vouă v-aş da şi ultima moleculă din mine…
......Îmi pare rău pentru ceea ce sunt…
Articolul a fost scris in perioada 6-9 iunie 2008 si lipsesc cele mai importante doua capitole din testament...