marți, 26 mai 2009

Angajat la ”Centru…”

.........Am doar 4 minute pentru a crea 1000 de lumi diferite…
.........Şi le-am terminat! Lucrez de ceva timp la « Centrul de creat vise ». De curând am fost răsplătit cu o promovare pentru că mi-am făcut baremul. Acum nu doar creez, ci observ direct: sunt un personaj în propriile mele creaţii.
.........Toate lumile sunt extraordinare : tind spre perfecţiune, chiar dacă este un concept pur teoretic. Experimentez ca prin reverie sentimente, situaţii dificile, greşeli de tot felul. În lumea reală asta ar fi fost greu; nu cred ca puteam face faţă la eventualele repercusiuni şi nici nu cred că mi-aş fi asumat responsabilitatea faptelor mele. Acolo fac ce vreau, cum vreau, când vreau…
.........Cum e să trăieşti ca un înger sau ca un demon? Cum e să iubeşti sau să urăşti? Cum e să minţi spunând adevărul? Dar mai ales: cum ar fi fără toate astea? Nici nu vreau să-mi imaginez. Lumile mele sunt perfecte, complete, complexe.
.........De mult timp lumea ştie că îmi place să făuresc lucruri incitante, să mă joc, să trăiesc orice tâmpenie într-un mod intens. Un spirit ludic, lucid, încăpăţanat, înţelegător, serios, surâzător, calm, orgolios, inteligent, frustrat, temperamental, liniştit, tăcut… totul într-unul singur: EU. Uneori mă numesc: Cornel, Florentin, Drăghici, Tin, Cornelius, Tinush, Ogher, Neo, Ogmios, Gideon, Hidechel, Suilenroc, Nitnerolf, Michel, Arhanghelul Negru… dar alteori nu. Sunt doar alter-egouri ale aceluiaşi eu liric care îşi transmite direct gândurile, sentimentele şi ideile prin personaje cu mască.
.........Visez de când eram mic: m-am născut de mii de ori şi am murit mai des decât atât. Am trăit, am iubit, am avut copii pe care mi-i amintesc şi acum. Toate au trecut cam repede: doar 500 de reîncarnări au fost de ajuns pentru a stăpâni lumea de câteva ori şi de a cunoaşte frumuseţea aruncată de oameni. Fiecare reînviere a însemnat tot atâtea iubiri de vis care evoluau complet diferit de fiecare data: toate… doar aceeaşi fată.
.........În lumea asta mai am loc doar pentru câteva vise şi prea mulţi ani de trăit. Nu vreau să le risipesc: păstrez unul pentru fiecare dintre voi în speranţa că îmi veţi oferi un loc, un rol episodic măcar şi astfel să devin nemuritor în conştiinţele voastre… aşa cum am mai fost. Din păcate a trebuit să renunţ la nemurire şi puteri pentru voi. Acum sunt ca voi… măcar fizic. Simt durere, sentiment, bucurie, soare, apa, vânt, pământ şi tunet. Am devenit în viaţa de zi cu zi un personaj creat de mine fără intenţie.
.........Niciodată nu v-am cerut nimic, nici să mă ascultaţi. În zgomotul de fond al lumii reale nu sunteţi capabili de a auzi o umbră. De fapt… eu n-am scris niciodată nimic, doar am creat un personaj care este capabil şi are timp pentru faptele lumeşti.
.........Nu sunt Dumnezeu nici măcar în lumea mea. Asta nu pentru că îmi este antipatică persoana, ci pentru că eu nu am un fiu pe care să îl vând pentru binele vostru. Visez… aici sunt angajat: la ”Centru…” şi pentru asta sunt plătit. Nu în bani căci astea sunt tot creaturile mele, sunt plătit în nori de zăpadă ce se scutură vara… altfel nu cred ca aţi putea înţelege răsplata mea. Dacă vreţi pot să mai făuresc Dumnezei, Alahi, Mohamezi, Budha, Zamolcşi, Brahmani, Ra, Ogmioşi… toate pentru voi.
.........Pot crea Zei mai puternici ca mine, pot crea Stăpânii mei, pot avea idoli, mă pot închina la energie, pot să te fac să crezi în mine sau să mă urăşti. Pot să fac orice chiar dacă nu sunt Dumnezeu. Singura întrebare este: « de ce ? »
.........De fiecare dată sunt capabil să-mi furnizez noi răspunsuri pentru că îmi pot controla personajul pe care voi nici nu îl vedeţi. Mulţi sunteţi fiinţele imaginare ale personajului meu. Nu mă aştept să înţelegeţi, ci doar să mă jigniţi, să mă luaţi în derâdere, să mă ironizaţi şi desconsideraţi. Dacă nu ar fi lumea mea actuală, nu aş mai continua să vieţuiesc, dar tocmai pentru că este ştiu că am creat şi făpturi care îmi merită nemurirea şi sunt convins că mă voi regăsi în visele lor. Voi fi o entitate în mintea creaturilor făurite de unul din personajele mele. Şi dacă este aşa, de ce nu aş fi fericit?
.........Fiecare poate crea o poveste, fiecare va greşi în primele 1000 de încercări şi de aceea Şeful nu vă va lăsa să vă transpuneţi în acest incipit; vă cere răbdare, timp exprimat în unităţi umane şi multă bunătate. Nu pentru că ar da doi gologani ruginiţi pe voi, ci pentru că îi plac poveştile cu final fericit.
.........Mulţi de aici nu au visat nici macar 13 vieţi, dar asta e pentru că sunteţi tineri. Vechea gardă a ”moderatorilor de suflete” se va retrage complet până la sfârşitul anului 2012. Câţiva administratori vor continua să înveţe ”noua garda” mişcările de ascensiune şi sper că şeful mă va lasa şi pe mine. Oricum am asigurat postul de Observator şi nu o să vă las la greu. Vă urez succes în 2100 şi ne mai citim pe ”Ador”.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Ne citim pe ador...

Anonim spunea...

ai uitat de Tinushei...