luni, 27 aprilie 2009

Alt titlu (Fictiune online)

~!~ Cât de prost poţi să fi ? Extrem de… ~!~

Totul începe de mult, când eram mai copil decât acum. Nu cred în semne, magie, coincidenţe, dragoste. Nişte concepţii manipulatoare! Un băiat bun, onest, moral este timid când vrea o fată bună, onestă, morală… Dar cum e atunci când întâlnirea nu mai are loc din motive cretine?

Pe a IX-a o «simpatizam» astfel încât i-am făcut testul la informatică. Ca orice “intelectual” nu puteam să o satisfac cu frumuseţea, banii, sufletul sau personalitatea mea infectă. Mă foloseam de tot ce aveam mai de preţ (chiar dacă s-a pierdut şi un bou se uită la mine când scriu); a luat notă mai mare ca mine.

Micile atenţii au continuat şi pe clasa a X-a când deja au devenit atentate. Tot pe atunci am avut un fel de vis-fantezie simplu/simplă nonperversă în care o sărutam neaşteptat şi pasional, aşa cum obişnuiesc. Era ciudat (ori necaracteristic) pentru mine să visem ceva, orice; mai ales o persoană, mai ales o fată, mai ales un sărut. Odată, când eram mai prost (deşi pare greu de crezut şi sunt în continuare spionat) am făgăduit divinităţii că mă voi căsători cu prima fată pe care o visez. Probabil era o replică macho de agăţat zeiţe, oricum nu m-am ţinut de promisiune încă [Steaua pierde campionatul ! :-J]

Clasa a XI-a a debutat într-un mod absolut şi ireversibil. Nu vreau să intru în detalii scârboase, că mi se face greaţă; dar acum continuă în aceiaşi notă, legată de aceiaşi persoană. Tot nu am început să spun ideea principală şi cu cât mă afund mai tare, cu atât sunt mai convins să o las neterminată, ascunsă, disimulată.

Ultima vreme a fost un fel de val ce, teoretic, trebuia să mă ducă până la mal. Ori îmi place să plutesc în nesiguranţă, ori sunt masochist. Detaliile se pierd… Pe dreapta ascendentă a unei relaţii auxiliare (niciodată concretizată) urma să trecem la « obiectul muncii ». Să zicem că acele zeităţi perverse şi egoiste încă nu îmi dau libertatea pe care mi-o doresc. Mai întâi s-au anulat « ceremoniile oficiale » la care era planificat să participăm împreună, apoi nu a intrat pe mess la momentul potrivit. (sunt extraperfecţionist). Am sunat eu la îndemnul altor fete (« geloase nu pentru că spun eu, ci pentru că ele regretă lipsa unei şanse împreună). Era prea târziu pentru ea (23 :30) ; coincidenţa facea să fie trează şi să înveţe la biologie, aşa că mi-a răspuns. Nu mă aşteptam şi nici nu cred că voiam. Am vorbit de o întâlnire; totul era rezolvat: mâine la ora 17:00, în faţă la Brătianu [doar să nu plouă].

Morţii mă-sii de întâmplare la 16:37 a început ploaia, doar la mine, nu şi la ea. Nu s-a reuşit « noua ordine sentimentală », aşa că distinsa domnişoară a propus să vorbim pe mess şi să ne întâlnim a doua zi. Nu am promis, nu am intrat pe net, mi-am închis telefonul. Tot ce a urmat a fost conform planificării. Penibil, penibil pentru acel băiat…

Refuz să continui, refuz să fac completări, refuz să recitesc, refuz să-mi recunosc minciuna. Ca un fel de morală nesatisfăcătoare mi-am autopropus întrebarea : Cât de prost poţi să fi încât să nu te mai întâlneşti cu acea fată delicată doar pentru că a plouat ?

Nu vreau să vă jignesc, spunând că sunteţi bătuţi în cap (deşi pe unii i-am bătut la propriu în cap), doar să punem faptul că nu aţi înţeles nimic pe imposibilitatea de a mă cunoaşte!

miercuri, 15 aprilie 2009

Unii nu dorm...

.
.........Am aflat acum doua zile de un site super tare frate :)) Fara gluma, este ceva interesant acolo pentru cei care refuza sa doarma si sa viseze acea fantasma numita "realitate". Eu o numesc lumea vizibila. Cine crede ca stie totul sau se complace in a trai fals, este un imbecil (negativul de la bacil).
.
.........Primul articol pe care l-am citit, deoarece m-a interesat, este legat de Ordinul Illuminati (cred ca este putin exagerat acolo), dar informatiile, in mare, corespund cu datele mele anterioare, deci site-ul este de incredere si ofera informatii utile. Acesta este linkul pe care l-am accesat prima data: http://www.descopera.ro/teoria-conspiratiei/4209682-illuminati-stapanii-din-umbra ! Am citit apoi manifestul legat de Mihail Eminovici ( cunoscut ca Mihai Eminescu).
.
.........Cu siguranta, cand o sa am timp, voi citit si articolele mai vechi. V-as sugera sa faceti si voi asta in loc sa stati pe mess si sa va manelizati sau emuizati pe hi5.
.
.........Cei interesati de site il pot accesa pagina principala pe linkul urmator: http://www.descopera.ro/
.

marți, 14 aprilie 2009

Iluzii, fum, oglinzi, destine...

.
.........Un profet este cel care vede lucrurile ascunse cunoaşterii omului obişnuit. Şi se poate întâmpla ca profetul, cu ajutorul luminii perfecte a profeţiei ce i se arată, să creadă că vede atât lucruri divine, cât şi omeneşti.
.
.........Deşi se poate ca o astfel de filosofie ocultă să nu fi fost de condamnat, nu doresc să fac publice de bunăvoie toate afirmaţiile ei tulburătoare. Am avut la dispoziţie mai multe volume care au fost ascunse de secole bune.
.
.........Dar, înspăimântat de ceea ce s-ar fi putut face altfel cu ele, le-am dăruit lui Vulcan şi chiar atunci când el a început să le mistuie, flacăra lui înfometată a dat aerului o strălucire neobişnuită, mai curată decât cea a flăcării obişnuite – strălucitoare ca fulgerul – luminând brusc casa ca într-o explozie neaşteptată.
.
.........Astfel, ciclurile timpului – trecutul, prezentul şi viitorul – sunt încorporate unei singure eternităţi.
.
........Dar nedreptatea timpurilor cere ca astfel de evenimente secrete să nu fie făcute cunoscute decât în propoziţii enigmatice, având totuşi un singur înteles…
.
[…]până mult dincolo de cea de-a doua sosire a lui Hristos, care va fi după începutul mileniului şapte…
.

Bagheta din mână se află între picioarele trepiedului.
Stropeşte cu apă şi tivul straielor şi picioarele sale.
O voce, teamă: tremură în veşmintele sale.
Divină splendoare; Dumnezeu e aproape.
.

miercuri, 8 aprilie 2009

Dacă aș călători în timp…

.........În fiecare documentar despre călătoria în timp se pune întrebarea “Dacă ai călători în timp, ce ai schimba?”. După care se bagă repede un montaj cu Hitler, Saddam și Stalin, adică vezi doamne ăștia au fost cei mai răi oameni care au trăit vreodată și, dacă le-ai lua glanda ăstora, va deveni lumea mai bună.
.
.........Poate cei care și-au pierdut neamuri în războaie ar zice că da, dar aici intervine paradoxul. Dacă moare Hitler înainte să ajungă tata lor și nu mai omoară evreii și un evreu dintre ăia care ar fi trebuit să moară îți omoară ție bunicul înainte să se însoare și să-l facă pe taică-tu care urma să te facă pe tine, tu cum te-ai mai fi născut să te întorci în timp și să-l omori pe Hitler?
.
.........Pe lângă asta, nu cred că Hitler sau Stalin au fost cei mai teribili oameni din istorie. Să nu uităm Inchiziția totuși… Câți oameni nevinovați au fost torturați și arși pe rug doar pentru că li se părea unora că nu cred în bărbosul atotputernic? În fine... Ideea e că eu am găsit o soluție pentru cei care au chef de călătorit în timp și de omorât pe careva. Știu exact pe cine trebuie să omori și să te și distrezi în același timp, cu riscuri minime de a schimba istoria.
.
.........După cum cred că unii dintre voi s-au prins deja, da, este vorba despre Christos. Eu aș călători în timp doar să mă distrez omorându-l pe Iisus.“Dacă mă omori, după trei zile voi învia!”, spune el.“Zi să mori tu!”, răspund și PAC! un glonte-n țeastă. Dacă învie, distracția e maximă. Din trei în trei zile omori un om care reînvie, nu faci pușcărie pentru că l-ai omorât (pentru că reînvie la proces) și nu schimbi cu nimic situația. Dacă nu învie înseamnă că toată religia e de căcat, nu mai apare inchiziția, nu mai are Hitler motiv să omoare milioane de evrei și toată lumea-i fericită, cu paradox cu tot.
.
.........Și de Paști te duci și tu la un fotbal sau o bere cu băieții în loc să bântui noaptea pe la biserici aprinzând lumânări și cântând…
.
Articolul apartine lui VisUrat si se poate gasi pe urmatorul link:

marți, 7 aprilie 2009

Fratii care ne sug sangele

La sfarsit veti gasi cateva filmuletze reprezentative pentru ceea ce s-a intamplat azi in Republica Moldova! Lor li s-a interzis dreptul de a vorbi, noi putem spune tampenii fara probleme...
.
Unii sunt tembeli, putini sunt patrioti... Eu cred ca sunt singurul tembel, patriot, loial si chiar nationalist. Moldovenii sunt fratii nostri din aceiasi mama si acelasi tata. Unii au supt de la mama, altii de la tata... Aromanii sunt verii care ne tineau scara sa furam corcoduse cand stateam la tara. Emigrantii sunt fiii ratacitori, iar bucovinenii de nord, ucrainienii din fostele noastre judete de la Sud de Moldova, bulgarii din Cadrilater si unii maghiari sunt fratii dati spre adoptie definitiva, care nici nu ne mai recunosc cand mergem cu vaca la pascut impreuna!
.
Sunt masochist, nu pentru ca imi place durerea, ci pentru ca m-am obisnuit cu ea. Prin definitie vreau o Romania Mare, un Imperiu al Romaniei, vise de copil inaripat... Vreau sa ne batem de fapt... Putin ne doare in partile dorsale de libertate, cenzura, drepturi, moralitate, lege si respect. ("Cum s-ascult de litera legii cand nivelul de trai e analfabet?")
.
Vreau sa ma duc in Moldova ca sa tip, sa ma zbengui, sa dau bataie in mod legal. Imi lipseste asta mult; e ceva uman ce ar trebui sa ne invete in scoli: sa ne invete sa ne aparam (drepturile), sa castigam bani, sa ne crestem copii... Lucruri cu adevarat importante, nu functii derivate, asimptote verticale si limite laterale. Cand o sa mor de foame, nu o sa am bani sa-mi platesc intretinerea, nu o sa mai am masina si casa, cand o sa-mi planga fetita si baiatu, cand o sa ma paraseasca nevasta, chiar nu cred ca scoala ma poate ajuta in vreun fel. Asta e cu totul alta poveste si deviem...
.
Vreau macel, teroare, revolutie sangeroasa... Doar moartea ne mai sperie cat de cat. Daca aveam 18 ani impliniti, maine nu ma mai duceam la scoala sa dau test la mate, ci eram in Chisinau, sa-mi ajut fratii care or sa ma ucida in somn. Chiar si asa, ii voi iubi (ca un prost). Chiar daca nu am 18 ani e posibil sa ma duc... sa ma duc pe jos, sa trec printre gloante la vama, sa mor naiba mai repede, dar onorabil... Sper ca in tot acest "citat din memorie" sa fi observat ironia, sarcasmul si dispretul.
.
Iubesc tot ce e al meu, doar ca e al meu si nu vreau sa-l pierd. In rest... potopul! Ciutacu pune niste intrebari legitime, oneste si cu mult cap asa cum ne-a obisnuit. Nu e arogant; asa l-au facut altii sa se creada, asa cum incep si eu sa fiu... Prefer sa va pun aici linkul direct catre manifestul lui ( http://www.ciutacu.ro/articol/hai-sa-plangem-fals-la-morminte-straine/ ) si sa va reamintesc ca singurul motiv pentru care as participa la o astfel de manifestare ar fi setea de sange cald, boala de care sufera personajele malefice din nuvele...
.
.
.

luni, 6 aprilie 2009

Continuarea povestii

George Foutakis era un grec oarecare, lucra la o agentie a unei societati de asigurari elene, avea o casa decenta, un Ford Focus si un garaj. Avea o gasca de prieteni, oameni normali si ei, in mare parte fosti colegi de-ai lui de facultate, urmasera impreuna cursurile Scolii Elene de Inalta Cibernetica si Dezvoltare a Internetului.

In garajul de care spuneam se intalneau deseori, inventau programe, dezbateau subiecte, faceau lucruri de oameni normali. Viata lui George Foutakis era normala… insa pe omul nostru il deranja ceva: masturbarea. Pentru ca el nu avea o viata sociala activa, nu fusese priceput niciodata la cunoscut femei, nu prea le avea el cu dansul social premergator imperecherii…

Incercase, in van de fiecare data, sa lase deoparte frica de socializare si sa iasa in diverse cluburi din oras, sa intre in vorba cu cate o femeie care i se parea interesanta. Se intorcea insa de fiece data singur si trist acasa, jurandu-si ca nu va mai incerca.

Prietenii ii spuneau ca, pana la urma, si femeile si barbatii care ajungeau la o anumita varsta, hai sa spunem 30 de ani, si nu aveau inca familii erau inclinati sa se implice in diverse acte sexuale fara a cauta si altceva inafara de placere. El insistase, vroia sa afle mai mult caci tocmai implinise 30 de ani si subiectul parea o mina de aur!

Din cate i se explicase, problema era compatibilitatea. Adica si femeile si barbatii ar fi vrut sa se acupleze (sexual, zic) dar pierdeau mai mult timp cu cautarea unui partener sexual compatibil, decat cu sexul in sine.

Si intr-o seara, singur in garaj, i-a venit ideea: ce-ar fi sa fac o retea social/sexuala la mine in oras, retea care sa-i cuprinda pe toti cei ce nu au timp sa iasa in oras, sa cunoasca oameni, ce n-au o viata sexuala activa dar si-o doresc? Pana la urma sunt retele sociale pentru orice, de ce n-ar fi una care s-o puna pe X in legatura cu Y si astfel cei doi sa faca dragoste neconditionata de nimic, pur si simplu sa sifoneze cearceafuri…

Da, sunt destule retele sociale unde oamenii isi cauta perechi, dar sexul e doar unul dintre aspecte.

“Ar trebui sa fac o retea in care criteriile sa fie eminamente sexual-oriented!” , a zis el si s-a pus pe treaba. Pentru cateva saptamani a studiat in amanunt Facebook, a vazut featurile ce erau disponibile acolo, a creionat domeniile si criteriile de departajare ale membrilor, a stabilit sisteme de punctaj si referinte, a pus toata treaba la cale.

A vandut pianul vechi de colectie primit mostenire de la bunica sa, a pus la cale un plan de promovare foarte agresiv si la momentul culminant… a lansat FuckBook!
.
DE AICI CABRAL MI-A DAT MANA LIBERA LA COMENTAT!
.
Lumea era entuziasmata, sarea ca nebuna pana la cer si oracaia din ranunchi... De fapt nu! Foutakis asta, avand nume predestinat ironic, antifaza (cum zice profa de romana), era un tip destept, dar moral. "Toata viata am fost moral. De aici mi se trag toate necazurile!" Promovarea facuta inainte de lansare, era una dogmatica, din aceea care se incadra in standardele altor site-uri de gen: hi5, FaceBook, deviart sau hi6 (mai nou).

Unii dintre prietenii lui erau mai iesiti in lume si ieseau cu multa lume. Fosti colegi de-ai lui, vazandu-l suparat si dezamagit ca efortul lui nu dadea rezultatele asteptate, s-au pus pe treaba. Au piratat tot felul de site-uri, au facut flood informational pe site-uri XXX, XXY si chiar XXL.

Dupa vreo doua luni treaba mergea chiar bine (datorita efortului colectiv). Avea ceva mai mult de 50.000 de utilizatori si 4.000 de vizitatori unici pe zi... Nu era extraordinar, dar foarte eficient. Era "moderator de suflete" pentru cei ce voiau doar sex. Prietenii nu l-au lasat la greu si au continuat cu promovarea agresiva; astfel incat in 12 luni de la lansare, FuckBook devenise o adevarata forta in domeniul divertismentului si a flirtului, la mare bataie pe primul loc cu HI5, celebrul site indian.

Cu tot acest succes pe plan profesional, viata lui personala nu se schimbase aproape deloc, cu exceptia faptului ca acum petrecea si mai mult timp in fata calculatorului, iesirile in oras fiind inexistente! Asa cum era logic si la mintea cocosului masculin, a intrat in propriul lui joc virtual, si-a postat profilul pe FuckBook...

Nu imi dau seama daca era urat, pretentios sau avea fata de prost, caci nu prea era cautat. Profilul lui era clickuit de prea putine ori pe zi… Ce face omul cand e trist si n-are o femeie cu care « sa se simte bine » ? Isi bea necazurile pentru a uita de dureri. Si-a luat vreo doi amici mai veseli din fire si s-au dus in primul bar. Au baut spirtoase una dupa alta. Niste soareci de biblioteca, de 45 de Kg si cu ochelari pe dansii, nu puteau rezista mult la tarii, asa ca in 2 ore erau sparti! (terminologie usor neadecvata pentru barbati)

Era trecut de 1 noaptea si aproape ca dormeau toti pe bar. Nu neaparat ca era comod, ci pentru ca era prima chestie care ii facea sa nu baleasca pe mocheta! La un moment dat, o blonda (bunicica dupa standardele mele: 1,65 / 55 / 93-62-90) a venit sa vada care e jmenu… Erau beti si neexperimentati ca sa bungheasca opinia fetei. S-au imprietenit toti patru destul de repede. (« Nu ti se pare ca ne-am imprietenit prea repede? »)

Orologiul suna 6 dimineata si povestea ne gaseste undeva pe covorul din dormitor al lui Georgica Foutakis. Blonda si cel cu aia mica ca rimeaza cu Georgica (cacofonie obligatorie) erau intinsi intr-o pozitie lasciva, dar imbracati. La naiba! In puii mei !!! L

S-au trezit, ca de sculat nu era cazul, si au baut o cafea calda cu zahar tos. A fost cea mai buna cafea. In loc de apa ( era taiata din cauza restantei la intretinere; PS: e criza si in Grecia ) au fiert Cola. In dimineata aia orice era mai bun decat nimic; important era sa aiba gura plina… Oricum nu aveau ce sa-si spuna si o gura deschisa este o invitatie pentru orice ar putea intra: muste, praf si recte linii.

Fetei ii placea de tip si tipul nu isi permitea amanunte… Au pastrat legatura si usor, usor s-au pus pe bune. « Imi place tare exprimarea asta, e la moda! ;) » Acum ieseau toti amicii cu prietenele, acum exista limita din functia sociala. Daca limita exista, functia era continua, posibila monotona la un moment dat… detalii, detalii :-@

Treceau luni, chiar ani; sexul ala salbatic, zemos, plin de osanda, carne, placeri pacatoase era sublim, dar lipsea cu desavarsire. Oricum textul il dau anomin, semnat DND King. Omul era nefericit si avea nevoie de « fericire ».

Asadar si-a luat inima in dinti si (puncte, puncte) in mana, ca doar avea cohones cat gardu de umflate, s-a dus la apartamentul iubitei si dai frate… fata-spate, stanga-dreapta, uite-asa se joaca fata. Se auzeau sgomote ciudate, dar specifice. Omul era pe meserie ; astepta de mult momentul.

Deodata intra prietena lui si il vede: ramane cu ochii mari, dar gura tot inchisa… ( La naiba ! desi ma repet) In sfarsit omul se fericea singur si avea chiar extazuri repetate, incat covorul ala a avut nevoie de « purificare prin foc ». Acesta este gandiosul si fericitul sfarsit al povestii cu nenea Geogica, zis p**a mica…

CONCLUZIE: Ce-si face omul cu mana lui se numeste lucru manual si noi trebuie sa sprijinim obiceiurile si cultura ancestrala!

PS: FuckBook traieste fericit si in zilele noastre sub numele de BAMBOO (Bine Ati Mancat, Baut, Organizat Orgasme)

joi, 2 aprilie 2009

Suntem propria noastra statuie

……… Din ciclul “proştii decide” am venit sa condamn cultura, valorile şi tot ceea ce înseamnă « fiţa inteligenţei ». Oamenii sunt animale… nu metaforic, ci genetic. Aparţinem clasei mamiferelor, adică avem sânge cald, ne înmulţim prin pui vii şi îi alăptăm. Omul, ca orice animal, are instincte “încarnate” în ADN. Aşadar nu putem fi nişte fiinţe abstracte care trăiesc în cuburi de beton, sticlă şi oţel. Suntem violenţi, luptăm pentru femele şi teritoriu, pentru putere (supremaţia în trib fiind dată de contul bancar), suntem primitivi, sălbatici, ne naştem încă goi… goi de caracter. Unii rămân la stadiul iniţial, alţii evoluează. Evoluţia în zilele noastre este vazută exclusiv ca un proces de acuitizare a calităţilor cerebrale. Aici voiam să ajung! Un celebru necunoscut pe care îl ştiu din vremea unchiului Pericle a zis ceva în genul : « Minte sănătoasă într-un corp sănătos ! » Probabil e doar o coincidenţă faptul ca maneliştii au ceafa groasă de la slana depusă în ultima glaciaţiune. La fel şi obezitatea la nivel mondial este rezultatul unor cauze combinate şi a unor « boli ». Am un sfat : « Nu mai mâncaţi ca nişte porci ordinari că nu vă tăiem de Crăciun! » Canibalismul oricum nu mai e la modă. Nu ştiu cum se face că obezitatea, ca boală, a fost descoperită abia acum câteva decenii… ca şi multe alte boli. V-aţi gândit măcar odată că sunt boli mai mult mintale, decât de sorginte fizică? Psihologul sau psihiatrul nu te pot ajuta, căci prostia este cea care ne îmbolnăveşte. Un pic de mişcare nu strica niciodată… Dacă stai la mai puţin de 2 Km de şcoală sau locul de muncă, de ce mergi cu maşina sau taxiul? De ce gâfâi când alergi după autobuz? Strămoşii tăi ar fi murit dacă erau ca tine. Lor mâncarea nu le venea din cuptor, autobuzele nu aveau motorină pentru a îi deplasa către locul de vânătoare, apa nu curgea la robinete. Vai de capul lor! :-J În acest mod vă atrag atenţia să nu mai chiuliţi de la orele de sport. Traspiraţia nu e o ruşine, ci un motiv în plus pentru duşul zilnic. Toate se leagă între ele, dar tu eşti cel legat la minte. Curele de slăbire, operaţiile estetice, statul în cluburi şi baruri niciodată nu te pot face la fel de frumos ca ieşitul la alergat în pădure sau practicatul sportulului preferat măcar două ore pe săptămână. Prin acest articol mă alătur demersului domnului Mircea Radu Badea : « Suntem propria noastra statuie ». Trimiterea directă către blogul acestuia se poate face accesând linkul de mai jos :